Serghei Esenin – poem [fără titlu]

Printre crengi eu n-am să-mi lunec văzul, Rătăcind să caut urme seci, Căci, cu părul-snop cum e ovăzul, Tu din vis mi-ai dispărut pe veci. Gingaşă, frumoasă şi subţire, Rumenă ca poamele erai, Semănai c-o roză asfinţire, Fraged ca zăpada străluceai. Ochii tăi ţărână-s şi tăcere, Ca un sunet numele-a-ncetat. Dar în şal, mireasma lor […]

Serghei Esenin – [fără titlu]

După toţi cei care i-am lăsat departe, După câmpul neted poleit cu-argint, Ca o porumbiţă singură, deoparte, Inima tânjeşte, nu mai pot s-o mint.

Serghei Esenin – [fără titlu]

La revedere-ţi spun, la revedere Prieten drag, te am în piept cu dor. Predestinata despărţire cere O altă întâlnire-n viitor. La revedere, fără vorbe, frate, Nu te jeli cu geana-n trist ecou,- Să mori în viaţă nu-i o noutate, Desigur şi-a trăi nu-i ceva nou. * Traducere de George Lesnea

Serghei Esenin – Focul vânăt e gonit de vânt

Заметался пожар голубой, Позабылись родимые дали. В первый раз я запел про любовь, В первый раз отрекаюсь скандалить. Был я весь – как запущенный сад, Был на женщин и зелие падкий. Разонравилось пить и плясать И терять свою жизнь без оглядки. Мне бы только смотреть на тебя, Видеть глаз злато-карий омут, И чтоб, прошлое не […]

Serghei Esenin – Mi s-a urât trăind

Mi s-a urât trăind în ţara mea. Sub alte ceruri dorul meu m-ar vrea, O, izbă, -am să te părăsesc, să plec, Prin lume vagabond şi hoţ să trec.

Sergei Esenin * * * poezie

Garduri vechi, urzici îngălbenite, Iată locul, locul meu străbun! S-au pitit sub veştede răchite, Izbele sărmanului cătun.