BotEugen`s Blog
boteugen.wordpress.com

Posts Tagged ‘2006

Mihail Lermontov – Răspuns

20 August 2010

Pe cel ce cunoscând durerea Şi-a stins privirea-nspre amor, Întru speranţa învierii De două ori nu-l înfiori. Vrăjmaş al lacrimii de sare, Retras în sine-nsingurat, El a gonit orice visare Din calea lui de resemnat, Fără simţiri: un ciot lăsat Sub fulgerul căzut, cum arde Îşi pierde sevele terestre, Nu mai hrăneşte ramuri moarte – […]

Mihail Lermontov – Cerul şi stelele

20 August 2010

Limpede-i ceru-nserării, Stele departe ard clare Ca fericirea copilului; O! pentru ce nici nu sper a gândi: Steaua-i senină ca fericirea-mi! Eşti neferice? – Semeni-mi vor zice. Sunt neferice, Voi, oameni, pentru că cerul şi stelele – Cer e şi stele-s! Iar eu – numai om!… Oameni pe oameni Se pizmuiesc; Eu, dimpotrivă, Doar către […]

Mihail Lermontov – Rătăcirea lui Kupidon

20 August 2010

Odată cică Eros bătut fu de femei; Şi tulburat la culme copilul înciudat, Dorind să se răzbune, cu arcul încordat, De teama Evelor, găsi mai cu temei, Pe noi să-şi verse-amarul, nemaicruţând nici unul – De vină-i stirpea voastră! se vaietă nebunul. De-atunci femeia dragoste nu ştie!… Şi ca pe robii dânsei ne socoate… Aşa […]

Mihail Lermontov – Sentinţă

20 August 2010

De-ar şti întreaga omenire, Că viaţa, cu speranţe, vise Nu-i decât un caiet subţire Cu versuri răsştiute, scrise! * Demonul meu; Editura Prut Internaţional; Chişinău; 2006. * Selecţie, prefaţă şi traducere de Ion Hadârcă.

Mihail Lermontov – Un cerşetor

20 August 2010

În pragul sfântului lăcaş Cerşea, mulţimii, de pomană Un biet calic fără sălaş, Mult vlăguit şi fără hrană. O nafură – atât cerşea Privirea lui de caznă vie Şi-i puse-o piatră cineva În braţu-ntins spre omenie. La fel iubirea-ţi implorând Îmi plânse-amarnic sufletu`; La fel în tot ce-aveam mai sfânt M-ai înşelat pe-o viaţă, tu! […]

Mihail Lermontov – Din Goethe

20 August 2010

Culmile virgine Picură-n amurg, Pâcle-n valuri line Peste văi se scurg. Pân-şi drumul tace Adormit sub tei: Fii şi tu pe pace: Odihni-te-vei. * Demonul meu, Editura Prut Internaţional; Chişinău; 2006. * Selecţie, prefaţă şi traducere de Ion Hadârcă.

Mihail Lermontov – Nu-s Byron, nu…

10 August 2010

Nu-s Byron, nu, mi-s alt sus-pus Al stelei încă fără nume, La fel ca el, gonit de-o lume, Doar sufletu-mi îmi e, de rus. Mai crud încep, mai crudă moarte Îmi va lua puţinul dat, Ca marea, de speranţe sparte Mi-e sufletul împovărat. Cine-ar putea, ursuză mare, Să-ţi afle taina pic cu pic, Să spună […]

Mihail Lermontov – Vela

9 August 2010

Fulguie-o velă solitară Pe-albastrul mării nesfârşit. Ce-o fi pierdut în altă ţară, Acasă ce-o fi părăsit? Îi vuie-n faţă vânturi, valuri, Catargul scârţâie-n ghioc. Vai! nu râvneşte idealuri Şi nici nu fuge de noroc. Desubtu-i unda lină sună, Deasupra – razele-n cununi, Ci ea, rebela, vrea furtună, De parcă tihna-i stă-n furtuni. * Demonul meu; […]

Mihail Lermontov – Valurile. Oamenii.

8 August 2010

Vălură valuri mereu după valuri, Marea-n surdină sunând; Şirul de oameni urmând. Valul în voie sub soare aleargă Rece şi liber în veci; Oameni-n suflete cred… şi ce dacă? Nu sunt decât valuri mai reci! * Demonul meu; Editura Prut Internaţional; Chişinău; 2006. * Selecţie, prefaţă şi traducere de Ion Hadârcă.

Mihail Lermontov – Către prieteni

8 August 2010

Sunt fierbinte din născare Şi mi-i drag, de obicei, Să-mi petrec printre pahare Timpul, cu amicii mei.

Mihail Lermontov – Unui prieten

8 August 2010

Răsalintat de muzele viclene, Cu sufletul zelos, sentimental, Eu nu râvnesc celestul ideal, Dar caut bucurii mai pământene.

Mihail Lermontov – Însingurat în larma lumii

27 Iulie 2010

Însingurat în larma lumii, Sub cer strein creşteam încet, Călind în focul pasiunii Mândria de a fi poet. Şi iată caznele-mi zburară Prieteni veseli câştigând, Dar eu, pierzând scânteia rară, Mă plictisisem de curând. Aceeaşi veche suferinţă Pătrunse-n pieptu-mi refăcut Şi umbre noi de necredinţă Îmi latră sufletu-mi durut. Pân-azi mă cearcă amintirea, Dar nu […]

Mihail Lermontov – * * * (La fel ca-n teatru scena lumii este)

27 Iulie 2010

La fel ca-n teatru scena lumii este. Jucăm într-un balet fără de veste: Când cineva ar vrea fierbinte Să-şi facă drum spre titluri mai propice, Nu-i bai să-şi obosească mintea – De-ajuns piciorul să-şi ridice. * Demonul meu; Editura Prut Internaţional; Chişinău; 2006 * Selecţie, prefaţă şi traducere de Ion Hadârcă

Leonida Lari – Despre poeţi, poezie şi Singurul

23 Mai 2010

Poezia e scrisă de oamenii cei mai trişti şi mai singuri din lume. Poezia nu poate fi scrisă de oameni veseli şi mondeni. Ar fi o catastrofă. Măcar de aceea că poezia cuprinde tristeţea şi singurătatea lumii, sublimate prin frumuseţe. Poezia e un altar al dragostei şi al muceniciei.

Leonida Lari – Rămas bun

17 Mai 2010

Cocorul Să nu-ţi faci griji vreodată cine-aş fi eu, care e locul meu în al cârdului cor, nu aş porni cu tine la un drum greu, dar nici uşor.