BotEugen`s Blog
boteugen.wordpress.com

Archive for the ‘poezie românească’ Category

Victor Felea – Monotonie

16 Septembrie 2010

Monotonie, trecere lentă, drum dezolat, un surîs, cuvinte mute ca fulgii, Disperarea ca o piaţă pustie, Gînduri ca şerpii, Un prieten, o privire, un vis piruetînd în gol Şi ziua se duce Noaptea se duce Şi orizontul se-ntunecă Şi dacă te uiţi înapoi, doar mărăcinii mărunţi Ai faptelor zilnice Risipiţi pe cîmpia deşartă. Aceasta e […]

Victor Felea – Eu vin de demult

16 Septembrie 2010

Vocea ta se stinge sub paloarea zidurilor înalte Şi va rămâne doar o poveste Pe care nimeni n-o va mai şti Şi iată amurgul desenează umbre Şi o trompetă plânge Cu o nostalgie supremă După ceva ireversibil pierdut Mâinile tale mă caută oarbe Şi maşinile trec estompând amintirile Eu încotro mă îndrept Casa mea e […]

Grigore Vieru – Morţii sînt ca nişte copii …

15 Septembrie 2010

Morţii sînt Ca nişte copii. Trebuie să-i strângi Seara acasă. Să-i scalzi Înainte de somn. Să le închizi ochii Să le săruţi fruntea. Trebuie să veghezi Să nu cadă Din leagănul de lut. Lăsaţi morţii Să doarmă în pace Lângă poza cea albă-a Izvorului, Sub cerul de frunze Al pomului. Morţii sînt Ca nişte copii […]

Grigore Vieru – Trandafirul din vază

15 Septembrie 2010

Îmi curge pe mâini tăcerea Nu, nu sînt supărat – O tristă milă de tine Sufletul mi-a muşcat, Trandafirule. Prin cătuşa frumoasă De cristal bogat Se vede negrindu-ţi Piciorul scurtat, Trandafirule. Tu, care-n grădină, Lângă zidul surpat. Erai frate cu mine Şi erai împărat, Trandafirule. Tu, salutat de merlă Şi de vânt – volburat… Te […]

Vlad Pâslaru – Nocturnă

15 Septembrie 2010

La ţară oamenii se culcă mai devreme, dar nu de oboseala ce-i curmă la gene, ci au atâtea visuri şi patimi de frământat în pernă, că nu le-ajunge nici o noapte. Întâi încearcă-n bătăturile din palme, de-i bună arătura, de-a fost sămânţa pregătită de cu toamnă, apoi încep a creşte pâinea încet, ca pe-o durere, […]

Vlad Pâslaru – Păcatul tăcerii

15 Septembrie 2010

Îmi acopăr Singurătatea, Nedreptatea Şi Deznădejdea Cu vorbe, cu multe vorbe. Cuvintele mele, Deocamdată tac. Ascult melodii Şi cântece străine. Melodiile mele, Deocamdată tac. Cuminte şi cu dor, Tace şi Basarabeanul – OMUL FĂRĂ PATRIE. Blândă şi curajoasă, Tace şi patria mea Cea fără destin… … Îi mai răbd pe străini să vorbească Doar până […]

Vasile Smărăndescu – Haiku-uri şi micropoeme (II)

13 Septembrie 2010

Floarea soarelui Se prosternează melancolică să nu bănuiască soarele că-l soarbe din ochi.

Mircea Cărtărescu – Occidentul

5 Septembrie 2010

am văzut New-Yorkul şi Parisul, San-Francisco şi Frankfurt am fost unde n-am visat să merg vreodată. am venit înapoi cu un teanc de poze şi cu moartea în suflet. crezusem că însemn ceva şi că viaţa mea înseamnă ceva. văzusem ochiul lui Dumnezeu privindu-mă prin microscop privindu-mi zvârcolirile de pe lamelă. acum nu mai cred […]

Mircea Cărtărescu – Ce am înţeles trăind

5 Septembrie 2010

Viaţa trece * Nimic; Poeme(1988-1992); Editura Humanitas; Bucureşti; 2010. 

Mircea Cărtărescu – Când ninge, când ninge şi ninge …

5 Septembrie 2010

Dimineţi fericite lângă aragaz, privind cum florile de gheaţă se moaie încet – dimineţi fericite când zăpada se depune, se depune, se depune -ntre blocuri. Doamne, de ce-mi dai tu dimineţi fericite ? Dimineţi fericite deschizând geamul, înghiţind gerul şi privind cum zăpada cade-ntre blocuri. Ar putea fi Canada, Siberia …

Geo Dumitrescu – Despre certitudini (III)

5 Septembrie 2010

Nu ne putem dărui înainte de a ne aparţine (Ignazio Silone) Te iubesc şi astăzi cu siguranţă şi nostalgie te iubesc ca un pădurar, în mâinile tale stau de mai multe veacuri sensurile planetei şi inima mea greoaie de stejar. Trec însă de multe ori, surd şi orb, pe lângă mine, dus şi întors, mă […]

Geo Dumitrescu – Despre certitudini (II)

5 Septembrie 2010

„Iubita de altădată răspunde la numele de Margareta” (Ion Vinea) De mult voiam să scriu şi despre tine, despre candorile noastre expirate, despre teama ta de a nu face copii din cauza sărutărilor, despre amorurile noastre naive şi îndepărtate.

Geo Dumitrescu – Despre certitudini

5 Septembrie 2010

Lui Miron Radu Paraschivescu De mic copil, înainte de a face ceva mai bun, înainte de a învăţa să merg pe picioare, cred că am început prin a căuta certitudini, certitudini… Obiceiul ăsta mi-a rămas şi acum când m-am făcut băiat mare.

Geo Dumitrescu – Al treilea sfert

5 Septembrie 2010

Întindem mâinile după fata cu ochii de strugure, Trebuia să vină. Freamătul perdelei îmi dăduse de veste, şi întindeam mâinile. Ceasul din turn bătuse al treilea sfert – trebuia să vină, altminteri de ce s-ar fi agitat perdeaua, de ce s-ar fi agitat mâinile mele…

Geo Dumitrescu – Jurnal de campanie

5 Septembrie 2010

Motto : „Ca un glob de aur luna strălucea Şi pe-o vale verde oştile dormea”. (D. Bolintineanu) Pleacă, fluture, du-te, niciodată nu ieşim din război. Priveşte-mă, iată-mă, rătăcit, zadarnic ca un cuc pe Niagara, dorm şi eu îmbrăcat, mereu, cu raniţa-n spate, dorm pe mine, dedesubtul meu, îngropat în cartuşele trase, în cartuşele lumii, măi […]

Geo Dumitrescu – Aş putea să arăt cum creşte iarba.

5 Septembrie 2010

E puţin ceea ce spun. Dar pot să spun orice. Cred că pot să spun. Aş putea să arăt cum creşte iarba, cum se-nalţă un zid, cum se nasc cai de lemn dintr-o iapă de lemn… Pot să spun…

Geo Dumitrescu – Dar priviţi-mă-n ochi….

5 Septembrie 2010

Nu voi spune mereu : lume, lume, ei bine, am o inimă-n piept care cântă ! Nu voi spune într-una : ah, roşu, aprins mi-e sângele-n vine, pe care inima îl aleargă, -l frământă !…

Geo Dumitrescu – Dar nu e preamărit…

5 Septembrie 2010

Dar nu e preamărit cel ce se neagă sieşi ducând mesaje licărind, mesaje de Alături şi de-Acolo şi din ceea ce loc pătruns de har nu recunoaşte. Sieşi ducând prelunga dezlegare de adevăr, din sârmele nervoase care-l străbat cu preistorică şi neporuncitoare lege. În Tetracleea, perfida îmbulzire a norilor – iubirea castă desfrunzind planete noi […]

Geo Dumitrescu – Câinele de lângă pod

4 Septembrie 2010

Pedalam liniştit prin dimineaţa răcoroasă şi plină de soare, pedalam liniştit, egal, cu pieptul plin de bucuria aerului proaspăt, a luminii, de bucuria echilibrului, a lunecării libere, line, pe două roţi, agale pedalam, ascultând zumzetul roţilor pe asfalt, depănând uşor stâlpii de telegraf, arborii, câmpurile verzi, foşnitoare, gardurile…

Geo Dumitrescu – Atac de noapte

4 Septembrie 2010

Drace! E timpul, se-apropie noaptea! Am hotărât. Totul se va sfârşi. Jocul sinistru se va sfârşi. Voi da drumul luminii. Desfăcând-o din lanţ, o voi asmuţi asupra celor din urmă neguri amăgitoare şi umbre.

Geo Dumitrescu – Scutire

4 Septembrie 2010

Mă uit prin gratii – unde e afară şi unde e înăuntru? Cu cât mai grea e-acolo mişcarea-n cerc în jurul unui blid decât aici mişcarea blidului înverşunat în jurul frunţii mele? Ia o ţigară! – dac-o rupi în două, ai să fumezi şi mâine. Şi orice rupi în două îţi mai ajunge pentru înc-o […]

Geo Dumitrescu – Streaşina

4 Septembrie 2010

Treceţi! ne zise Cel-din-Amănunt, voi curge peste voi ca o spumoasă veste şi vă voi dărui câte-o trăsură cu şase cai, şi-n paranteze suple, înalte, aproape transparente, vă voi adăposti, ca pe o scumpă taină volatilă… O, treceţi, treceţi repede, nepreţuiţii mei nepoţi, nerude, neduşmani, mai repede, vă rog, şi nu uitaţi că pururea vă-ndemn, […]

Geo Dumitrescu – Greaua poartă de os

4 Septembrie 2010

Crescuse osul frunţii gros, opac, o lespede de plumb pe care viscoleau, ca în ţinutul Sphynkterland, orori gazoase. Adică „spirit” – dacă nu ceri prea mult de la un biet supus al sfântului Aneroid-Logoditorul. Se va topi în flăcări verzi? Se va încredinţa, în bubuit voios, persuasiv, ciocanului didactic? Ori, prăbuşit sub propria-i îndestulare, va […]

Geo Dumitrescu – Interiorul umbrei

4 Septembrie 2010

„Lucrurile sânt obositor de clare” (Dintr-un poem mai vechi) Întoarce-te în nevăzut, acolo cresc metamorfice adâncituri pe crestele iluziei ucise de două ori. Nici Hermes n-ar vrea despăgubiri mai dulci decât iuţeala cu care ne desprindem, dus şi-ntors: neprihănite nimburi sângerând sub clopote de plumb, sub preavâscoase umbre, sângerând, într-una sângerând, în metamorfice adâncituri, o, […]

Geo Dumitrescu – Singur-Lună

4 Septembrie 2010

Sufeream de alergia singurătăţii. Luna… (Dar mereu năvălesc venerabile inerţii şi gândurile mi le-apucă de gât, lăsându-mi pe emoţii curate, aproape neîncepute, urme groase de labe literare.)

Nichita Stănescu – Vedere în acţiune

24 August 2010

Am început să înţeleg cîte ceva din ceea ce ştiu: În mine e un ochi înlăuntrul meu. Pînă nu-mi zdrenţuiesc trupul în planete, el nu-mi va atrage viaţa la sine. Şi chiar dacă mă spinteci, el, ochiul dinlăuntrul meu, nu va curge-n afară. Strig: Da! El este vederea în acţiune. Nu are trup decât de […]

Nichita Stănescu – Lăuntrul ochi

24 August 2010

Desigur m-ai greşit c-un ochi mai mult lăsat la mine-n întunerec de văd cu el de mai demult cuvântul greu cu care ferec… Ei da, din când în când o mână s-ar mai putea să-mi smulg din umăr ca să te şi zăresc stăpână, – cal fugărit pe care-l număr I-ha, cum treci, i-ha, în […]

Nichita Stănescu – Noi doi

23 August 2010

Noi doi suntem doi cîini şi două ameţitoare dalbe ouă Îşi clatină Mercur azi bărbăţia, fiica sa şi fia. El caută mari comerţuri ca să facă în proslăvita noastră ţeastă dacă. Şi obosit el a rămas ciuntit pe ţeasta noastră-nas. Mercur! Alergător prea şchiop impur. Ne cade azi în tubercule spoitul muşchi al lui Hercule. […]

Nichita Stănescu – La piciorul răsfăţat

23 August 2010

Blană jupuită dintr-o vânătoare pentru pasul tău aerian, în decorativ ce doare eu ţi-am fost doamnă mai an. Tu aveai un soţ subţire lung ca frînghia întinsă de din care o oştire peste plai căzuse ninsă. Tu aveai un ochi mult verde şi-o tăcere, ce tăcere… Se adună şi se pierde cifra mea cea mai […]

Gellu Naum – Tetonia

2 August 2010

Pe câmpuri vânătorii beţi au inventat un joc destul de fioros (vorbesc de noi la persoana a IV-a singular) aflându-ne în peisaj un organism ne deapănă la nesfârşit numărătoarea Tetonia ar trece pe aici dar e pândită după fiecare tufă

Gellu Naum – Debarcaderul

2 August 2010

1 Împinsă de o rafală precaută pe orizontul cel mai lung şi mai pierdut agonisim minunile şi restul

Gellu Naum – Gramatica labirintului

1 August 2010

Înainte de a muri mama avea o barbă de patriarh îi crescuse între timp Mă încuia în pod într-o imensitate albă într-o pădure fără amintiri

Gellu Naum – Sala de aşteptare

1 August 2010

Iată-i că vin copiii Pământului Natalitar ca nişte îngeri poate chiar ceva mai rău noi le citim iniţialele marcate pe revere şi cronicile de pe unghii pe fiecare descifrăm cele 32 de semne distinctive ale oricărei mari fiinţe ei ne surâd se ghemuiesc pe jos Când se ridică în picioare produc eclipsele acelea speciale se-aude […]

Gellu Naum – Ultima fereastră

1 August 2010

Astfel pe o vreme încă nedecisă căram proviziile rufele catargul lăsam o sticlă albă pe fundul ambarcaţiei

Gellu Naum – Uitat în stuf de cinci ore

1 August 2010

Mai stai lângă mine să-mi pun pe faţă voalul tău de voyageusă şi peste pleoape nu ştiu ce albastru să mă uit în dreapta şi în stânga cu mâna streaşină la ochi spre cuiburile care ne justifică

Gellu Naum – Dăruită mie de V

1 August 2010

Am văzut  Călugăriţa pe-o masă acoperită cu zinc într-o bucătărie de vară Era un cer fragil nişte păpuşi  purtau nume uitate Totul se îngrămădea ca să absoarbă să amplifice era într-o frumoasă murdărie Inalterabilii purtau corsete de pământ pe stradă rămăsese numai casa 34 În ea se petrecea aceeaşi scenă aceleaşi personaje moarte sau recăsătorite […]

Gellu Naum – Era o epocă

1 August 2010

Era o epocă de contemplare mă uitam pe fereastră câteodată mă năpădeau sentimentele(nişte lichide verzui) ca atunci în Bavaria în camera aceea gotică aveam un joben oropsit o gioarsă(ţineam mult la el) un fel de

Gellu Naum – Convulsiile unui regn căruia nu-i mai aparţin demult

1 August 2010

Târziu pe când mă aflu la înălţimea lor nişte fete dansează pe întuneric au multe braţe s-au oprit ah cum îl purtăm în ureche şi el ne cântă la fel ah suspinăm ce mai elaborezi ce mai însemnează asta şi hai să ne luăm în braţe să ne mai trăim să ne mai întrebăm pantofii […]

Gellu Naum – Nimeni de mult

1 August 2010

Călătorisem ca un cer pe cer Într-o aglomeraţie de nedescris printre podoabe printre minuni unde se află o strachină cu apă şi o bucată de pâine muiată de ploaie

Geo Dumitrescu – Problema spinoasă a nopţilor

16 Iulie 2010

„Foaie verde şi-o sipică A dracului noapte mică.” (Cântec popular) Mai daţi-o-ncolo de lună! zicea unul, o s-ajungem şi la ea în curând, o să ne plimbăm şi pe ea în pantofi cu şenile… – Are dreptate! zicea al doilea, mai lăsaţi-le naibii de lună şi stele! …

Aurel Rău – Auvers-sur-iose

15 Iulie 2010

Lumina îi venea din zenit. Aşa e-n Auvers mansarda unde-a trăit parcă luni – A TRĂI dacă acoperă-n cazul dat nesfârşitul. Van Gogh, Crist al nostru. Zeu vrajbei. În cumpănă cu exploziile solare. Încăperea stând martoră. Doar lucarna prin care ceru-şi vărsa teroarea ca printr-o pâlnie într-un singur amar pahar. * Micropoeme şi alte poezii; […]

Aurel Rău – Amurg la Stralsund

15 Iulie 2010

Faţadele-n cer ca violoncele primesc cifrul vântului. Ha ha, spune Baltica, ha! Ei da! spun cocoşii turlelor. Şi soarele, scripete-nţepenit, ridică la el Pământul. Cu gheare îl zgârâie, urcând, valurile, cu lupinguri, runic, lebăda. Şi omul e singur cu Dumnezeu care pune căluş, pe rând, la bolţi şi ogive şi pe sub strune. Şi moarte […]

Aurel Rău – Comori

13 Iulie 2010

Eu nu cred că trebuie să tacă poetul. Dar nici să cânte nu cred că trebuie. El are-n mâini miliarde de monete din colecţia-i de cuvinte care odată la fiece generaţie se aprind. El deţine metode de tortură mai nemiloase, spre a-şi întinde vertebrele până-n punctul de unde vede. * Micropoeme şi alte poezii; Editura […]

Aurel Rău – Acupunctura

13 Iulie 2010

Acum poate tăia cuţitul. În punctele presupuse sensibile iarna a-nfipt sub fulgi mii de ace de brad. Dar durerea se redresează. Îşi schimbă vatra ca râurile. * Micropoeme şi alte poezii; Editura Dacia; Cluj-Napoca; 1975

Stephan Roll – Mărturisire

12 Iulie 2010

Detest fericirea, falsa şi facila fericire străină, rece ca un poliţist care mă duce la braţ în cătuşe. Fericirea adevărată e durerea fierbinte, e necunoscutul care pleacă după ce bate la uşă, fericirea care fruge cu pulberile ei sfinte. * Statuile de fum; volum de versuri şi proză; Editura Cartea Românească; Bucureşti; 1984 * Prezentare […]

Stephan Roll – Şuier alb

12 Iulie 2010

Telefonul tăcea, ca un dialog mut şi negru. Şi în liniştea lui de mauzoleu liniştea urla ca un leu. Vântul printre stele umbla ca pe un prundiş, de parcă zgomotul avea trac, în ploaia care făcuse din orice acoperiş un multiplu pitpalac. * Statuile de fum; volum de versuri şi proză; Editura Cartea Românească; Bucureşti; […]

Stephan Roll – De la om la om

12 Iulie 2010

De la om la om poţi trece ca pe o punte, privindu-l alene peste ochi, peste mâini, peste frunte. Îl poţi străbate ducându-te, întorcându-te, trecând tu prin el, el prin tine, el cu zilele tale, tu cu zilele lui jucându-te. Ca reflectoarele de lumini în întuneric. Prieteni, să ne mângâiem, să ne sfâşiem dacă vreţi, […]

Stephan Roll – Violoncele

12 Iulie 2010

E noapte. Eu scriu, să zicem, poezii. Afară, măturătoarele îşi plimbă pe asfalt, violoncelele lor de târn. Cred că ele îngână poemul real care pe mine mă torturează cumplit. Când s-au îndepărtat, am plâns. Cu violoncelele lor plecaseră, plecaseră cu mine. * Statuile de fum; volum de versuri şi proză; Editura Cartea Românească; Bucureşti; 1984. […]

Stephan Roll – Gând

12 Iulie 2010

Mereu mi se pare că am rămas undeva, în mijlocul drumului. Nu-mi amintesc de unde am plecat, nu ştiu unde voi ajunge. Ca Ianus, cel cu două feţe, în acelaşi timp înaintez spre trecut şi mă întorc dintr-un foarte îndepărtat viitor. * Statuile de fum; volum de versuri şi proză; Editura Cartea Românească; Bucureşti; 1984. […]

Aurel Rău – Lângă marile-mpărăţii

12 Iulie 2010

Ne-am rugat şi-am muncit. Ne-am rugat şi-am muncit şi ne-am luptat. Şi n-am avut timp de jocuri. În chip de săgeţi pedepsitoare ne-au fost cuvintele, întoarse-n copilărie. Şi de păsări măiastre lăncile. Ne-am luptat şi-am trăit. Lângă marile-mpărăţii întotdeauna. Şi vorbim părinteasca limbă. * Micropoeme şi alte poezii; Editura Dacia; Cluj-Napoca; 1975

Aurel Rău – Natură statică

12 Iulie 2010

Fructul cu o fâşie din carnea viţei s-a  desprins. Şi-acum vom vrea să mâncăm semnul nunţii dintre planetă şi astru, seleni cu ziua. Sau numai lacrimile schimbate, ale iubirii, în chihlimbare. Ca o sprinţară menadă încovoiată până-n pământ, stă ciorchina pe albul mesei, fiindu-i două mici frunze pălmi iar zeci de boabe genunchi şi tălpi […]

Adrian Popescu – Amintindu-mi de Wolf von Aichelburg(şi de Celan)

8 Iulie 2010

La întâlnirea cu Wolf, blondul poet, n-am mai sosit. Pe colinele verzi din Freiburg, nu l-am căutat cu ani în urmă, pe Auwaldstrasse. Adio, deci, Germanie! Acum, dispărut în Atlantida, nu mi-a lăsat (ca atunci) adresa şi câteva desluşiri, s-a scufundat cu chica lui adolescentină, de viking, în mare, fără nici un semn de orientare, […]