BotEugen`s Blog
boteugen.wordpress.com

Vauvenargues – Reflecţii şi maxime


Născocirea este singura mărturie a geniului.

Nu ne facem prieteni la bătrâneţe; atunci, toate pierderile sunt de neînlocuit.

Interesul este sufletul oamenilor de lume.

Există oameni fără inimă, pe care interesul ajunge să-i facă inabordabili.

Un scriitor nu este niciodată atât de slab ca atunci când tratează fără vigoare
marile subiecte.

Mediocritatea nu are nimic mare în ea.

Cât de puţine cugetări sunt adevărate ! Şi câte mai rămân
încă de formulat pentru minţile înţelepte !

Scriitorii mediocri au mai mulţi admiratori decât pizmuitori.

Nu există scriitor atât de ridicol încât să nu-l fi socotit cineva excelent.

Nu avem destulă vreme pentru a judeca toate acţiunile noastre.

Ne plictisim cu mulţi oameni şi nu ne amuzăm cu alţi
câţiva, decât din înfumurare.

Nu există judecată mai adevărată şi mai temeinică
decât cea care-şi are obârşia în inimă.

Înflăcărarea spiritului  este singura pasiune care
vorbeşte caraghios şi lipsit de elocvenţă.

Mintea înveşmântează lucrurile simpleale firii
pentru a-şi atribui faima lor.

Mintea nu ţine loc de cultură.

Adevărul nu este atât de stricat precum graiul,
pentru că sunt mai puţini oamenii care se slujesc de el.

Numai sufletelor puternice şi ptrunzătoare le este
dat să facă din adevăr principalul obiect al pasiunilor lor.

Nimic nu dăinuie ca adevărul.

Cei mari nu-i cunosc pe oamenii de rând şi nici nu
vădesc vreo dorinţă să-i cunoască.

Ceea ce mi se pare cel mai generos în firea noastră,
este că ne lipsim cu atâta uşurinţă de o mai mare desăvârşire.

Înfumurarea îi aşează pe cei mai de seamă dintre oameni,
pe aceeaşi treaptă cu plebea.

Se întâmplă adesea să fim preţuiţi, pe măsură ce ne
preţuim noi-înşine.

Nu poate fi vorba de viciu, la oameni, când ne dăm
seama de puterea lor.

Îi lăudăm adesea pe oameni pentru slăbiciunea lor
şi-i condamnăm pentru puterea lor.

Puţine necazuri sunt fără leac; disperarea este mai
înşelătoare decât speranţa.

Toate binefacerile minţii şi chiar ale inimii, sunt
aproape la fel de şubrede ca cele ale norocului.

Virtutea nu poate fi insuflată prin violenţă.

Omenia este prima dintre virtuţi.

Virtutea nu-i poate face fericiţi pe cei răi.

Singurătatea pune la grea încercare castitatea.

Singurătatea este pentru mine, ceea ce este dieta
pentru trup, ucigătoare când este prea îndelungată,
cu toate că e necesară.

Numai dârzenia pune ordine în viaţă.

Scriitorii care se disting mai ales prin întorsături de
frază şi precauţie, sunt mai repede depăşiţi decât alţii.

Este uneori mai greu să cârmuieşti un singur om,
decât un mare popor.

O carte cu adevărat nouă şi originală ar fi aceea care
ne-ar face să îndrăgim vechi adevăruri.

A batjocori un om aflat la ananghie care este, de
altfel, şi necăjit, înseamnă a da dovadă de cruzime şi de
josnicie; nu există ticăloşie pe care sărăcia să nu o
transforme în obiect de mulă pentru sufletele miloase.

Dacă vreţi să spuneţi  lucruri mari, deprindeţi-vă, mai
întâi, să nu spuneţi niciodată lucruri neadevărate.

Nevinovăţia este luminoasă; ea dezvăluie lucruri
subtile acelora care nu sunt în stare să le înţeleagă singuri.

Cum este firesc să dăm crezare multor lucruri, fără dovadă,
nu-i mai puţin firesc să punem la îndoială altele, cu
toate dovezile lor.

E uşor să-i înşelărm chiar şi pe cei mai şireţi, propunându-le
lucruri care le depăşeşte mintea, dar le ating inima.

Oamenii se încred mai degrabă în obiceiurile şi
tradiţia strămoşilor, decât în raţiunea lor.

Faptele noastre nu sunt nici atât de bune, nici atât de
vicioase pecum dorinţele noastre.

Nu avem nici puterea, nici prilejurile să punem în aplicare
tot binele şi tot răul, pe care le punem la cale.

Ce privelişte grozavă, să-i vezi pe oameni gândindu-se,
în taină, cum să-şi facă rău unii altora şi să-i vezi apoi
siliţi să se ajute unii pe alţii, împotriva voinţei şi intenţiilor
lor.

Oamenii de rând şi oamenii cei mari n-au nici
aceleaşi virtuţi, nici aceleaşi vicii.

Inimii noastre îi revine îndatorirea de a hotârî ordinea
intereselor noastre, iar raţiunii, să le conducă.

Mintea redusă şi lenea fac mai mulţi filozofi decât
meditaţia.

Nimeni nu este ambiţios din raţiune, nici vicios din
lipsă de inteligenţă.

Este uşor să critici un autor şi greu să-l preţuieşti.

Nu se cuvine să judecăm oamenii prin ceea ce nu
ştiu, ci prin ceea ce ştiu şi prin felul cum ştiu.

Suntem înmărmuriţi să vedem că greşim din nou şi
că nici măcar necazurile n-au putut să ne îndrepte defectele.

Nu e mare lucru să ai o minte ascuţită, dacă nu e
chibzuită : perfecţiunea unei pendule nu stă în faptul că merge
repede, ci că merge bine.

Dispreţuim multe lucruri de teamă să nu ne dispreţuim
pe noi-înşine.

Cei slabi vor, adesea, să fie socotiţi răi; însă cei răi
vor întotdeauna să treacă drept buni.

E bine să fim neclintiţi prin fire şi mlădioşi prin
judecată.

Cine ştie să suporte orice, poate orice să
îndrăznească.

Cea mai mârşavă nerecunoştinţă, dar şi cea mai
comună şi cea mai veche, este cea a copiilor faţă de părinţi.

Motivul obişnuit al celor care fac rău altora, este că
le vor binele.

Datorăm, poate, pasiunilor, cele mai mari foloase ale
spiritului.

Gândul la moarte este înşelător, căci ne face să uităm
să mai trăim.

Pentru a înfăptui  lucruri mari,  trebuie să trăim ca şi cum
n-ar trebui să murim niciodată.

Nu putem judeca viaţa cu o măsură mai proastă
decât moartea.

Boala înăbuşă la unii oameni cutezanţa, la alţii teama
şi chiar şi dragostea de viaţă.

Gândurile ascunse nu sunt cunoscute.

Conştiinţa este cea mai schimbtoare dintre reguli.

Nu facem mare scofală dând sfaturi.

Simţămintele mari n-au nevoie de judecată, dar o dau.

Marile cugetări pornesc din inimă.

Dacă pasiunea ne dă uneori poveţe mai îndrăzneţe
decât judecata este pentru tot ea ne dă şi puterea de
a trece la fapte.

Judecata nu cunoaşte frământările inimii.

Judeacata ne înşeală de mai multe ori decât firea.

Există mai multe sfaturi proaste decât capricii.

Lipsa de simţire hrăneşte lenea.

Harul celor care n-au imaginaţie stă în a povesti.

Cei mai buni autori vorbesc prea mult.

Nu putem să facem haz prea mult timp pe seama
inteligenţei altuia.

Ne măgulim prosteşte că-i putem îndupleca pe alţii,
de ceea ce nu credem nici noi-înşine.

Spunem puţine lucruri temeinice, când încercăm să
spunem lucruri ieşite din comun.

Puţine cugetări sunt adevărate, în toate privinţele.

Mincinoşii sunt josnici şi vanitoşi.

Uşuratecii sunt înclinaţi către îngăduinţă.

Făţarnicii schimbă mereu cugetările.

Cugetările oamenilor le dezvăluie sufletul.

Cei răi sunt întotdauna uimiţi să găsească iscusinţă
la cei buni.

De la timp şi de la oameni, trebuie să te aştepţi la
orice şi să te temi de orice.

Neîncrederea fără măsură nu este mai puţin
dăunătoare decât opusul ei; majoritatea oamenilor nu mai
sunt de folos aceluia care se teme să nu fie înşelat.

Cei şireţi nu refuză pe nimeni.

Cei care nu ştiu să câştige de pe urma altor oameni
sunt, de obicei, greu de abordat.

A trage oamenii pe sfoară, înseamnă a fi un iscusit de
joasă speţă.

Ţelul şireteniei este să domnească făra a se folosi de
putere.

Cei care nu se bazează decât pe şiretenie, nu ocupă
nicăieri primul loc.

Poţi stăpâni prin forţă, dar niciodată doar prin vicleşug.

Adesea, este mai uşor să formezi o grupare nouă
decât să ajungi treptat în fruntea uneia deja formate.

Oamenii de seamă întreprind lucruri mari, pentru că
sunt mari, iar nebunii, pentru că le cred uşoare.

Oamenii au pretenţii mari şi planuri mici.

Dispreţuim marile planuri  când nu ne simţim în stare
de mari reuşite.

Cu cei care cred că nu mai au nevoie de altcineva,
nu se poate discuta.


* Reflecţii şi maxime; Editura Saeculum I.O.; Bucureşti; 2010.

* Traducere din limba franceză de Adriana Mitu;  prefaţă de Aurel George Stino.


niciun răspuns to “Vauvenargues – Reflecţii şi maxime”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: