BotEugen`s Blog
boteugen.wordpress.com

Nichita Stănescu – Lăuntrul ochi


Desigur m-ai greşit c-un ochi mai mult
lăsat la mine-n întunerec
de văd cu el de mai demult
cuvântul greu cu care ferec…

Ei da, din când în când o mână
s-ar mai putea să-mi smulg din umăr
ca să te şi zăresc stăpână, –
cal fugărit pe care-l număr

I-ha, cum treci, i-ha, în dreptul
ciotului smuls şi sîngerat
din care ochiu-mi înţeleptul
fix te priveşte şi mirat.

Din cînd în cînd îmi smulg piciorul
să las lăuntrului meu iris,-
sprînceană, trupul şi pridvorul
pe care stai tu dreaptă Ibis.

Stai calule şi pasăre
să paştem aerul şi norii
şi gheaţa asta zarzăre
care ne plouă dusul orii.

Hai dă-mi la loc piciorul, mîna
şi orb mă lasă înlăuntru-mi.
Dă-mi clipa, ora, săptămâna
şi pe deasupra numai vulturi.

Am să mănînc puţin pământ,
poate se mistuie cu el
interiorul ochi cel al lui „sunt”
în revederea lui acel-
„A fi mai orb decît am fost”
mai dinainte de-a mă naşte,
„A fi mai mort decît am fost”
de dinainte de-a mă naşte.


* În dulcele stil clasic; Editura Eminescu; Bucureşti; 1970.


Anunțuri

Niciun răspuns to “Nichita Stănescu – Lăuntrul ochi”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: