BotEugen`s Blog
boteugen.wordpress.com

Nevăzutule ochi, atotvăzător,


privirile tale, azi, toate mă dor

-Va trebui odată şi odată să te adânceşti în uitare,-
uitat şi uitând, ochiule pururi deschis,  şi de asasini şi de îngeri,
şi pentru gândul meu care va apune
cu frunzele visătoare

în rugina asfinţitului rece,
trebui-va-n tăcere să sângeri.

O, nevăzutule ochi, atotvăzător,
privirile tale, astăzi, toate mă dor,

şi se îngălbeneşte irisul meu verde,
trecând pe sub stejarul ce umbra şi-o pierde,
şi se goleşte de oameni, şi se pietrifică,
stingându-se-n lumina-nserării magnifică.

-Însă, risipa aceasta de nepreţuite cuvinte,
îmi şopteşte ochiul,
zău, că nu-mbogăţeşte pe nimeni.
Se-mbracă-n vorbe de spirit
cei săraci cu duhul şi-asfinte
gândul tău din urmă
în noaptea orbilor ipochimeni.

de Bot Eugen

Anunțuri

Niciun răspuns to “Nevăzutule ochi, atotvăzător,”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: